Seara de "culturalizare"

Marţi seara a fost seara de "culturalizare'' a cerebelului de animal primitiv al lui Hoţa, adică eu. La invitaţia unei prietene dragi am răspuns pozitiv pentru deschiderea spre cultură, şi nu mi-a părut deloc rău. 

La Teatrul Naţional din Târgu Mureş, actorii trupei Liviu Rebreanu au organizat punerea în scenă a unei piese, pentru studenţii Universităţii "Petru Maior" din localitate. Am zis, de ce nu?, dacă pe deasupra era şi gratis intrarea.

Deci, s-a jucat piesa "Butoiul cu praf de puscă" de Dejan Dukovski, pus în scenă de regizorul Sorin Misirianţu. Titlul piesei nu e ales la întâmplare, ştiindu-se că Balcanii au fost "butoiul cu pulbere al Europei".

Dramaturgul reuşeşte  să sublinieze foarte bine unele realităţi ale războiului din fosta Iugoslavie, cum ar fi: violurile organizate de soldaţi, violenţa excesivă, lipsa de autoritate, haosul, toate pe un substrat uneori comic. Totodată este redată drama omului din Balcani, care tânjeşte spre modelul de democraţie american, dar care nu reuşeşte să se adapteze noului model, şi care pare că rămâne prins cu cleştele parcă de lumea din care provine. Finalul este unul tragic, marea dragoste se destramă din cauza mirajului american a unuia dintre personaje.

Un detaliu important, ce introduce spectatorul în mediul balcanic este muzica folosită, muzica sârbească, foarte bine aleasă ritmată, care ilustrează şi mai bine zbuciumul sufletesc al personajului principal.

Distribuţia piesei "Butoiul cu praf de pusca" de Dejan Dukovski, în traducerea Alexandrei Goreska.

Anghele  - Costin Gavază

Tatăl, omul  - Ion Vântu 

Aţe, Ggiore - Mihai Crăciun

Ana - Ionela Nedelea

Dimitria - Eduard Marinescu

Sveto - Csaba Ciugulitu

Boris - Vlad Chico

Andreea - Marina Timcu

Ghela, Jimmy - Iulian Praja

Poliţistul - Adrian Şovar

Asistent scenografie: Annamária Szábó

Scenografia: Ioana Popescu

Regia artistică: Sorin Misirianţu

Mulţumesc frumos trupei de teatru "Liviu Rebreanu" a Teatrului Naţional din Târgu Mureş pentru minunata seară.

"FOTBALUL - SPORT REGE" în România, HUH? POATE "MIZERIE GROTEASCĂ" SAU "CĂCAT ÎMPUŢIT"

Bună dimineaţa!

Cer scuze cititorilor blogului meu care nu sunt infestaţi de MICROBUL sportiv, FOTBAL, în România ridicat la rangul de "SPORT REGE", pentru că i-am intoxicat în ultimele zile cu fotbal. Dacă alaltăieri şi ieri, vorbeam de spectacol fotbalistic high-class, azi vă voi vorbi de "mizeria" high class, pe care echipele româneşti o practică în Europa League.

Aseară, 4 echipe româneşti au avut meciuri de susţinut în Europa League, ca să ce? Să facem un punct din 12. FC Timişoara ce a mai reuşit să menţină ştacheta sus, 0-0 cu Anderlecht, în rest loseri pe bandă... Dinamo a fost zdrobită de Galata, pe Ali Samy Yen cu 4-1. De le-ar da şi în Ştefan cel Mare un 5, 6-0, să le mai treacă aerele de fotbalişti profesionişti.

Steaua războinicului luminii, Gigi Be(rbe)cali, începe să apună, nu are putere să strălucească, ba mai mult o luat bătaie acasă cu 0-1 cu Fener. Media românească face campanie "NE BATEM CU TURCII", dar nu suntem în stare, la fotbal, să batem două echipe la fotbal din Turcia, poate cu palma pe umăr de praf, da. Şi mai avem tupeul să numim fotbalul românesc, "SPORT REGE", în toate comentariile de fotbal. Mai bine am numi fotbalul în România, "MIZERIE GROTEASCĂ" sau "CĂCAT ÎMPUŢIT" de 20 de ani, decât sport rege.

CFR Cluj nu mai e de mult echipa care anul trecut reuşea să învingă pe AS Roma acasă pe Olimpico. Dacă n-a fost în stare să treacă de Sparta Praga.

Motivele pentru care performanţă în fotbalul românesc nu se face sunt foarte multe. Vă enumăr câteva:

1. Schimbă antrenorii echipelor la prima înfrângere, nelăsându-i să se acomodeze cu tot lotul de jucători, pe care îl au la dispoziţie. Un antrenor nu e lăsat să-şi facă treaba de antrenor, e ameninţat de patronul clubului că la prima înfrângere zboară. E o mentalitate greşită, aceasta. El ca antrenor, tot poate să dea cele mai bine intenţionate şi mai bune instrucţiuni, dacă jucătorii nu sunt în stare să joace, sunt obosiţi sau nu-al ascultă. Un antrenor ar trebui lăsat cel puţin un sezon, cu rezulte bune, cu eşecuri, să se poată acomoda cu toţi jucătorii. De-abia vine pe bancă, stă 2-3 etape şi e aruncat. Strategia nu o poţoi face din mers, jucătorii devin confuzi şi nu mai ştiu ce şi cum tre' făcut.
2. Patronii de cluburi se bagă peste antrenor. Atunci, de ce-l mai angajezi pe antrenor. Antrenează tu!, daca te crezi mai deştept şi ai idee că le ştii pe toate.
   
3. Nu ştim să alegem jucătorii valoroşi din alte campionate. Nu avem de unde face o selecţie de jucători. Nu se mai fac competiţii interşcolare urbane şi rurale, la nivel de şcoli, nu avem condiţii, nu avem stadioane, nu avem impresari FIFA competenţi şi valoroşi, nu avem scouts la echipe şi multe altele.
4. Jucătorii sunt momiţi cu salarii mari, ajung la club, apoi încep să frece menta. Se demotivează. Mai prinde şi banca şi adio! Din jucătorul hot prospect pe care sperai să-l ai, ajunge un loser. Nu joacă mai nimic, se trânteşte la fiecare fază pe jos, cerşiind fault/ penalty după caz, şi în rest aleargă sau se face că aleargă motivat să lovească mingea.
   
5. NU AVEM MENTALITATE DE ÎNVINGĂTOR!

Ridici un sport la rangul de "SPORT REGE", când acel sport îţi rezltate notabile, vezi GIMNASTICA ARTISTICĂ în perioada BELU/BITANG la feminin, sau acum la masculin; HANDBALUL, cu treofee mondiale la feminin, şi cupe europene câştigate de fete şi băieţi; SCRIMA revine în forţă; CANOTAJUL feminin, într-o vreme, 8+1.

Fotbalul românesc ce trofeu a adus în ultimii 23 de ani? European, mondial sau intercluburi. Nici unul. Doar aceea memorabilă calificare în Sferturila Campionatul Mondial din SUA, când aveam cu adevărat jucători valoroşi, ce ştiau să preţuiască prezenţa în tricoul echipei naţionale. Acum Mutu, se dă mare şi tare, la naţională nu face nimic, se distrează prin cluburi de distracţii, iar la Fiorentina dă 2 goluri în Champions League.

Fotbalul românesc când va reuşi să câştige 3 Campionate Mondiale, 3 Europene, să domine 10 ani la rând fotbalul european intercluburi, să bată toate echipele ce le întâlneşte în cale, fie că vorbim de Real Madrid, Barcelona, Milan, Inter, Olimpique Lyon, Olimpique Marseille, Bayern, Stuttgart, Chelsea, Man. Utd, sau orice altceva, atunci îţi poţi permite să numeşti FOTBALUL, SPORT REGE!

Pân-atunci, "Ciocu' mic şi joc de glezne!", şi scoateţi-vă din vocabular sintagma asta... FOTBALUL, SPORT REGE!, nu se potriveşte. De unde aţi importat-o?

Spectacol într-un "El Classico" al Champions League

Aseară, s-au întâlnit, într-o partidă contând pentru grupa C a Champions League două echipe cu tradiţie în această compeţie, care împreună au câştigat trofeul de 16 ori. Echipa mea favorită, AC Milan a transpirat ceva şi a muncit din greu pentru cele 3 puncte puse în joc.

Meciul, între cele două rivale a fost spactaculos, mai ales incepând cu golul egalizator al lui AC Milan, înscris de Pirlo. Meciul a avut greşeli de portar, de ambele părţi, greşeli de arbitraj, tot de ambele părţi (Real Madrid nu a primit penalty, iar lui AC Milan i-a fost anulat un gol), tensiuni.

Una peste alta a fost un meci plăcut. Prima repriză a fost mai anostă, în care s-a remarcat şutul lui Granero, apărat cu mari dificultăţi de Dida, care finalmente, scapă mingea după ce o bâlbâie, iar bătrânul vulpoi Raul, profită de situaţie şi înscrie. 1-0 pentru Real, pe gafa lui Dida. Prima repriză pare să arate că AC Milan nu e capabilă să întorcă rezultatul.

Pauza îşi spune cuvântul, şi echipa rossoneră antrenată de fosta glorie a ei, Leonardo, începe să dea semne de vitalitate. Pirlo trage un şut de la mare distanţă, aproximativ 40 de m, un şut tras parcă cu mare uşurinţă, cu aceea cu care dai o pasă de doi metri, într-o fază ce anunţa pericol pentru poarta lui Cassillas. Cu astfel de execuţii ne mai obişnuise Pirlo, nu era ceva nou. Acest gol a revitalizat meciul, pur şi simplu. Minutul 66 o aduce pe Milan în avantaj, după golul lui Pato, din pasa lui Ambrosini. Casillas iese foarte mult din poartă, în afara careului, şi ratează intercepţia mingii, Pato înscriind cu poarta goală din 16 metri. Avantajul rossonerilor nu durează mult, pentru că, după un corner, în minutul 76, executat de Raul, spre colţul careului de 16 m, Drenthe îl execută pe Dida cu un şut foarte bine plasat.

Tensiunea începe să crească, se simte parcă în aerul de pe Santiago Bernabeu, şi Real are o fază la care pretinde gol, dar fusese offside. Era în preajma miutului 80. Minutul 86 aduce un gol anulat lui AC Milan, şi tensiunea explodează... Jucătorii, care la început se salutaseră de revedere şi se îmbrăţişaseră, acum se îmbrânceau, mai să se ia la bătaie.

Peste două minute o pasă venită de la Ronaldinho, îl găseşte liber pe Pato, care înscrie golul victoriei.

Ultimele 30 de minute ale acestui meci au fost nerecomandate cardiacilor, având parte de răsturnări spectaculoase de scor. AC Milan a arătat, că deşi are câţiva jucători mai în vârstă, aceştia au experienţă şi pot întoarce scorul într-un meci.

Succes răsunător cu multă şansă pentru fotbalul românesc...

Aseară, în timp ce mă jucam Football Manager 2008, şi învingeam, datorită unui progrămel de tricks cu echipa Poli 1921, pe Barcelona cu scorul de 9-0 şi pe Dinamo cu 8-0, în timp ce în paralel eu mă messengeam, un prieten urlă din toţi rărunchi de bucurie "Goooooooooolllllllllll Unnniiiiiiiiiireeeeeeeeeaaaaaaaaaaaaa!!!!!", printr-un mesaj. Am realizat rapid că e seară Champions League şi Unirea joacă cu Glasgow Rangers.

Deşi meciul începuse destul de prost pe Ibrox Park pentru echipa antrenată de Dan Petrescu, Fortuna a întors spatele echipei gazdă şi a surâs tot mai mult echipei româneşti, care a reuşit să puncteze de 4 ori în poarta lui Allan MacGregor.

Deşi şi-au înscris un autogol destul de repede, în minutul 2, băieţii lui Petrescu, au început să pună presiune pe poarta scoţiană, şi în minutul 32, Bilaşco finalizează superb. Scorul la pauză nu prevestea nenorocirea pentru echipa lui Walter Smith. După golul egalizator, Urziceni a căpătat parcă aripi, a primit încredere în sine şi a jucat cu mai mult tupeu, repriza a doua a doua fiind pentru scoţieni dezlănţuirea Iadului pe Ibrox Park.

Autogolurile au fost la ordinea zilei, sau mai bine zis, specialitatea serii, golurile 2 şi 3 ale echipei române fiind devieri nefericite în propria poartă, cea a scoţienilor, în cazul de faţă.

Brandan pune cireaşa pe tort şi înfige mai adânc degetul în rană. Suporterii scoţieni, la golul de 1-4 s-au ridicat şi-au plecat, deşi era doar minutul 65. Unirea Urziceni a avut o seară magică cu mult noroc, dar şi determinaţi să le facă scoţienilor viaţa un calvar. Au reuşit! Bravo lor!

Clasamentul Grupei G, coroborat cu rezultatul de la Stuttgart, 1-3 pentru Sevilla arată aşa:

Sevilla FC	3	3	0	0	9	2	9
FC Unirea Urziceni	3	1	1	1	5	4	4
VfB Stuttgart	3	0	2	1	3	5	2
Rangers FC	3	0	1	2	3	9	1

Multă baftă la calificare în primăvara e tot mai aproape!

Notă: Sursa clasamentului: www.uefa.com

Erată... Halal Campanie electorală pentru prezidenţiale!

Ooops! Am uitat un candidat la prezidenţilae, prezidenţiabil de altfel.

E vorba de candidatul PNL, Crin Antonescu,

"Şi eu cu cine votez?", citare din personajul Cetăţeanul Turmentat al aceluiaşi mare Caragiale.

Halal campanie electorala pentru prezidentiale!

Trăim într-o Românie ciudată!

Se apropie campanie electorală pentru lupta la Palatul Cotroceni! Candidaţii încep sa fie din ce în ce mai puţini sau poate din ce în ce mai ciudaţi.

Avem de-a face cu un Nati Meir,

un cetăţean, nu ştiu ce cetăţenie are acest domn, dar nu ştie să vorbească corect româneşte, iar când vorbeşte nu înţelegi mai nimic din ceea ce spune, ba se bâlbâie într-o limbă înţelesă doar de dumnealui. Cum şi-ar fi propus domnia lui să convingă electoratul să-l voteze, dacă nu înţelege ce le zice. Domnia sa a ieşit din cursa electorală, fiind anchetat de Direcţia Cercetări Penale pentru înşelăciune. Ce bine! Slavă Domnului!

Un alt "catindat", să dăm citare marelui Caragiale, e d-nul Becali.


În loc să-şi vadă de proaspătul mandat de europarlamentar pe care l-a obţinut cu mari emoţii, dl Becali, se pare că nu se satură sa fie huiduit şi înjurat doar de suporterii echipei Steaua, pe care a dus-o mai mult în prăpastie, decât pe culmile gloriei, ci se pare că vrea să fie înjurat de toată România. Eu, în locul domniei lui, aş vinde Steaua, nu m-ar interesa momentan funcţia de preşedinte al acestei Românii, care se zbate în mizerie şi certuri politici, ci aş încerca să-mi fac experienţă politică high-class, la Parlamentul European, cu cât mai multe mandate şi cât mai multe luări de cuvânt, propuneri, moţiuni. aşa vrea să ducă şi România? Nu ştiu, cum îşi închipuie dumnealui că un om care e anchetat pentru un caz ca "Valiza", ar putea ajunge preşedinte al României? Avem nevoie de un om integru, cu coloană verticală şi "curat" la Cotroceni. Deci, îmi pare rău, eu unul nu v-aş da voie să vă depuneţi candidatura. rămâneţi mai bine europarlamentar, aţi câştiga mai bine.

Candidatul numărul trei, care-mi face cu ochiul e Corneliu Vadim Tudor.

Un individ care în anul 2009, are înclinaţii de extremă dreaptă, şi înjură pe toţi cetăţenii maghiari din România, cum îşi poate închipui că poate fi ales în funcţia de preşedinte? El vrea, dar nu va primi niciodată această felie.

Păcat, că prinţul Radu nu mai candidează.



Poate că el ar fi fost omul potrivit pentru a ridica România din "căcatul" şi mizeria în care află. El, prin cunoştiinţele sale pe care le are în rândul oamenilor politici de afară, prin educaţia sa, verticalitate şi integritate ar fi reuşit într-un final să ridice poporul român şi România din "mizeria" asta de democraţie.

Vom avea un meci crâncen între Băse, Geoană şi Opescu.

Vai de noi!

Doamne fereşte de mai rău! Dar în final, să sperăm că totul va fi bine, după 6 decembrie.

O seară bună, tuturor!

O mare surpriză!

Azi, când mă îndreptam spre casă, după ziua de muncă şi "paharul de vorbă" la care ieşisem cu o distinsă şi drăguţă domnişoară, am urcat într-un autobuz, numărul 19 din centul oraşului. Am avut plăcuta surpriză să ascult muzică clasică: Balada de Ciprian Porumbescu, valsul "Dunărea Albastră" de Johann Strauss, Cântecul de leagăn de Brahms.

E bună o astfel de iniţiativă, însă nu toată lumea gustă muzica aceasta. De exemplu, vânzătoarea de bilete critica iniţiativa şoferului de relaxa pasagerii cu o muzică de calitate. Bravo lui! Bravo şoferului! Are nota 10 cu felicitări de la mine. De-ar face la fel toţi şoferi de autobuze, din toate oraşele, am trăi într-o lume mai liniştită şi mai calmă.

Have a wonderful & surprisingly day!

Mândru de a fi târgumureşean !!!

He-he! După ce ieri blestemam şi înjuram conducerea unei firme/companii din Oraşul Florilor, poate vă întrebaţi de ce mă simt aşa de mândru şi de bine?

Răspunsul se află postat pe site-ul www.ziare.com . Conform acestui site de ştiri, Târgu-Mureş va fi, ATENŢIE, PRIMUL ORAŞ DIGITAL DIN LUME!!!...



Nu-i aşa că sună fain! PRIMUL ORAŞ DIGITAL DIN LUME... <<"E un sistem de o tehnologie nouă în ceea ce înseamnă un sistem financiar-bancar, din care va beneficia cetăţeanul în mod prioritar", a spus primarul Dorin Florea, citat de Adevărul.>>

<<"Va fi un proiect unicat în lume şi va deschide o nouă eră în ceea ce înseamnă un sistem informatic complet, creat de specialiştii din Târgu-Mureş.">>

Super-bestial! Cu un card voi avea puterea să scap de birocraţie, de statul la toate cozile posibile. Cine nu şi-ar dori să potă să-ţi rezolve toate probleme fără bătăi de cap stând acasă şi beneficiind de binefacerile internetului. M-am gândit să vă arăt şi vouă, cititorilor mei ştirea.

Şi nu numai asta! Dar să fii primul ce doreşte implementarea unui astfel de proiect e o chestie care te face şi mai mândru. Se vede că IT-iştii mureşeni NU DOARME!!! (nu am greşit, am scris intenţionat aşa), ci veghează la uşurarea/ îndulcirea vieţii comunităţii în care locuiesc! Felicitări !, întregii echipe implicate în acest frumos proiect şi la succese cât mai mari!

Banatu-i FRUNCEA şi Ardealu-i Mincea...

Aşa zice o vorbă bănăţeană din bătrâni.

Vă doresc o zi cât mai plăcută!

sursa ştirii: www.ziare.com

FURIOS ŞI NERVOS!

DA, SUNT FURIOS ŞI NERVOS!, de cu dimineaţă. Au reuşit această performanţă, "compania" de transport în comun (enervat în comun), SILETINA din Tg-Mureş. Deoarece de dimineaţă de la prima oră ploua de numa', mi-am zis că nu mă risc să mă ud leoarcă până la lucru, ci mă duc frumos în staţia de autobuz şi aştept un 19, să mă ducă la lucru, până lângă liceul Papiu (pentru cunoscătorii Tg-Mureşului). Am avut o surpriză neplăcută. În momentul când eu ieşeam din scară, la 7.50 de minute, un 19 a trecut. Mi-am zis, e ok, nu-i nimic, aştept pe cel de la 8.12 minute. A trecut timpul, s-a făcut ora 8 şi 12 minute, nici un autobuz, s-a făcut 8.28, ora să vină următorul autobuz 19, nimic, abia la 8.43, deci după încă 15 minute, a venit în sfârşit un 19. D-lor patroni ai SILETINA, asta e batjocură curată la adresa cetăţenilor oraşului nostru.

Nu ştiu sincer ce se întâmplă la această aşa-zisă companie, ieri am aşteptat 30 de minute, azi 45. Urmează mâine o oră, parcă văd. De fapt, cred că patronii nu ştiu ce se întâmplă cu adevărat cu transportul în comun, ei circulă cu maşina, încălzită, de rest îi doare în paişpe'.

Orarul de circulare al autobuzelor, afişat în staţia Diamant, spune aşa:

• plecare Centrofarm: 7.55, 8.12, 8,28, 8.45.
  

Cel de 7.55, a plecat la 7.45, iar restul, 8.12 şi 8.28 sunt sărite. Dacă nu sunteţi în stare să respectaţi un program nu-l mai afişaţi, iar dacă dacă totuşi nu sunteţi în stare să respectaţi, la o diferenţă de 5 minute toleranţă proramul, DAŢI-VĂ TOŢI DEMISIA! AZI!

Totul ţine de respect reciproc. Tu, societate de transport, îmi oferi un serviciu, mă transporţi, eu călător, îţi răsplătesc efortul de a mă duce, plătindu-ţi bilet. Azi, cei care au mers cu acel 19, NU TREBUIAU să plătească NICI UNUL bilet. De ce? Să mă jignească mai tare, data viitoare. NU să se înveţe minte, să respecte programul! I don't give a shit!, about their problems. De-aia le plătim bilete.

La batjocura, care a trebuit s-o îndur azi, dacă mai trebuia să mai iau şi bilet, refuzam să-l achit. În eventualitatea în care venea controlorul, îi ziceam să plătească el biletul meu din salarul lui, şi să-mi ceară scuze. Eu unul, azi NU aş fi cumpărat bilet. După 45 de minute de aşteptare, timp în care spre centrofarm au urcat 3 autobuze 19, şi n-a coborât nici unul, plus că au trecut 3 autobuze 44, Taxi Maxi Promenada Mall, Real, 21, doar 19 nu dădea să vină nicicum.

D-lor conducători ai SILETINA, faceţi ceva cu transportul în comun, vine iarna, şi nu avem de gând să îngheţăm în staţie, că nu vin autobuzele.

Respectaţi orarele de circulaţie afişate în staţii. La un moment dat, vă lăudaţi că Tg Mureş e primul oraş din România ce are autobuzele monitorizate prin GPS. Acum nici acel sistem, care arăta călătorului cât are de aşteptat în staţie până la următorul autobuz, nu mai merge, deşi recunosc era foarte bun. Noi nu suntem în stare să ne ţinem de cuvânt, să păstrăm ceea ce avem bun. TOTUL TREBUIE STRICAT!

Să-ţi fie ruşine, HOŢA!

Acest post pe blogul meu se vrea o autocritică la propria-mi persoană. De ce? Poate întrebaţi... Ei bine, am observat că în ultima vreme, nu-mi mai pasă de bloguţul meu, pe care l-am constituit cu multă trudă, zi de zi, şi m-am cam tras pe cur ca studenţii. Acum se vrea o revenire în forţă a mea cu articole, dezbateri şi posturi interesante, că tot începe marea mizerie cu campania electorală.

Să-mi fie ruşine că n-am mai scris de aproape o lună absolut nimic. Am fost leneş recunosc, cu părere de rău. Între timp s-a întâmplat şi un lucru foarte bun, printre mizeriile trăite de zi cu zi. Am început lucrul, pentru cei care mă cunosc, şi care nu au auzit marea ştire. Da, eu, Octavian Hoţa, lucrez în domeniul care mi l-am dorit de când am terminat facultatea... sunt bibliotecar, la Institutul de Cercetări Socio-Umane "Gheorghe Şincai". Îmi place aici, jobul e foarte frumos... dar misiunea mea e foarte grea... inventarierea fondului de carte existent în biblioteca institutului. de la 1 octombrie, sunt în câmpul muncii, şi asta îmi face plăcere, având în vedere că trăim vremuri de criză. Nu e uşor să găseşti de lucru în vremuri de criză, când de peste tot oamenii sunt aruncaţi în şomaj.

A-nceput şi masterul, iar în curând şi masterul de la Cluj Napoca, la distanţă, Biblioteconomie şi Arhivistică. sper să mă ajute să-mi deschidă mintea spre soluţii legate de jobul meu.

Mai nou am ajuns şef de turmă sau bine zis şef de grupă la master. E fain... interacţiunea cu universitatea... ma fascinează...

În ceea ce priveşte criza, în loc să se facă angajări, ca oamenii să poată plăti din salarii impozitele, din care statul trăieşte şi suflă, statul român dă oameni afară din joburi, îi pune în şomaj, pierzând zi de zi, atât financiar, cât şi la capitolul productivitatea muncii şi producţie.