Azi pe la orele 13.00, am fost anuntat de Dorin ca am primit o leapsa. Regulamentul e urmatorul:
1. Go to the 4th folder in your computer where you store your pictures. 2. Pick the 4th picture in that folder 3. Explain the picture 4. Tag 4 people to do the same!
... deci, iata poza mea...
Poza aceasta a fost facuta la Sovata, in data de 1 decembrie 2006, cu ocazia galei Awards & Recognition a AIESEC Romania, gala la care LC Tg-mures a castigat primul trofeu din istoria sa. Domnisoara din imagine e Ramona Pirlac. Poza a fost facuta cu un aparat foto traditional, apoi am scanat-o... urmeaza sa faca parte din albumul AIESEC XP & Friends...
Huh, huh...Leapsa merge mai departe... acum sa desemnez cele 4 persoane, carora le dau leapsa... pai sa vedem... Mili, Yasemin Devrim, Reka, Stef.
ai blogului meu. Incepand cu data de 20 ianuarie, blogul meu se afla intr-o perpetua schimbare de imagine. Vreau sa va anunt schimbarile, sa nu fiti mirati, ci sa va bucurati si mai mult de ele. Am crezut de cuviinta, sa pun mai bine albume, cu o poza, decat sa le pun ca simple link-uri. De aceea, sectiunea MY ALBUMS a disparut, locul ei fiind luat de albumele de foto propiu-zise. Sper sa fie mai atractive si mai interesante. Am pus poze din cele mai placute experiente ale mele, calatoriile din Elvetia si Germania, din august 2008, apoi din experienta mea cu avionul si sarbatorile de iarna, petrecute in Italia, urmand sa postez poze din copilaria mea, adolescenta, si experienta AIESEC, cu prietenii pe care aceasta asociatie studenteasca mi-a prilejuit sa mi-i fac. In speranta ca va veti delecta ciitind si accesand blogul meu, va doresc o navigare placuta prin blogul meu, si...
Duminica, 11.01., dupa-masa, cu voia lui Dumnezeu, si cu ajutorul a 3 avioane, am reusit sa ajung cu bine acasa. Am mers asa de la Venezia la Munchen cu Air Dolomiti, de la Munchen la Budapesta cu Lufthansa, iar de la Budapesta pana la Tg-Mures cu Malev. Am facut o gramada de poze faine, peste Alpi, dar si aterizarea la Tg-Mures. La orele 15.10 minute, ma aflam pe pista aeroportului Transilvania din Targu Mures.
Luni, 12.01., mi-am inceput periplul la scoala. Aveam de predat un referat, si dupa trebuia sa merg la Plus sa fac cumparaturi. Am trecut neregulamentar strada prin spatele unei masini de politie, pe care am observat-o doar cand am pus sus piciorul pe cealalta parte. Era prea tarziu. Agentul, a venit cu masina pana in parcare unde mi-a zis cat e contravaloarea amenzii si mi-a zis ca imi da doar un avertisment, data viitoare urmand sa fie amenda. Vineri, 16.01.2009, mi-am luat aparat foto digital, Canon PowerShot A470.
Sunt foarte multumit de afacerea facuta. Cu doar 360 de lei, mi-am luat tot.
Din 21 decembrie traiesc o experienta unica, un "dolce far niente", cum n-am mai visat. De cand am decolat din Tg-Mures, mi-a placut cu avionul. Mi-am zis ca o astfel de experienta trebuie musai sa mai am. Deja am si planuit urmatoarea destinatie pentru mers cu avionul... Danemarca. Cum de la noi din Tg-Mures este cursa directa pana la tusa Moni, am si vorbit cu ea, urmeaza doar sa merg acasam, sa-mi gasesc un post de munca si sa castig bani, care sa-mi permita sa economisesc sa merg acolo.
Dar sa nu deraiem de la subiect. Am ajuns duminica seara, 21 decembrie, pe aeroportul Marco Polo din Venezia, de unde ne-a ridicat sora mea. De atunci mananc in fiecare zi tipuri noi de mancare (de exemplu azi, 30.12., la pranz am avut Timballo, o mancare mai complicata din sud, cu paste, mortadellla, chiftelute
iar seara am mancat Foccacia, aluat gros cu rosii si masline),
dorm, fac traducere pentru scoala (din cartea atentie "Istoria Terorismului din Antichitate pana la Al-Qaeda), ma uit la televizor si mai ies la o plimbare, fie per pedes apostolorum, fie cu masina, in locuri fantastice, joc rummy si pierd, fir-ar!. De exemplu aseara am fost la Poffabro, unde locuitorii confectioneaza tot felul de iesle, aici denumiti preseppi. Mia mjulte imaginni de preseppi veti gasi in albumul de poze "Aventura Italiana" de la my gadget, pe dreapta.
In 27 decembrie am vizitat Venetia, a treia oara, si am descoperit ceva cu totul nou. Poduletele de peste canale, Puntea suspinelor in constructie, si o minunata statuie ecvestra cu simbolul SPQR, intr-una din parti. Va rog nu ma intrebati cine e in acea statuie, inca nu am aflat. Dar o voi face. Sper curand.
Intre timp, in 5 am fost la focul ce se face anual aici, numit Fallo. traditia spune ca la Fallo, se arde tot raul, si corpul se purifica. Am trait o caldura imensa de peste 30 de grade, dintr-o data, la minus vreo 2 grade afara. L-am inregistrat. Iata-l...
O experienta noua si totodata placuta, am trait azi, 10.01.2009. Ne porneam spre casa din Italia. Am mers intr-un magazin, sa mai iau ceva cadouri si am ajuns la poarta de imbarcare exact in momentul cand trebuia sa ne imbarcam. La poarta 14 a aeroportului scria ca avionul nostru are intarziere, si porneste la 11.45. Apoi am mers sa ma interesez ce se poate face, sa vad daca prindem legatura daca mergem cu intarzierea respectiva. Cea de al ghiseul respectiv, si-a sunat colega si m-a directionat spre locul de unde mi-am luat biletul. Cand am ajuns acolo, scria deja canceled la zborul nostru. Un domn amabil, de vreo 45-50 ani, angajat al aeroportului sau al companiei aeriene Malev, nu stiu sigur, ne-a dat doua posibilitati. Fie mergem din nou la Aviano, la sora mea, fie mergem la un hotel, (Villa Braida... www.villabraida.it), aproape de aeroport, totul platit de Malev. Am ales a doua optiune. Si iata-ma ajuns la Villa Braida fosta resedinta medievala a familiei Braida sau Brayda. Totul la superlativ aici. 3 mese gratis... pranz, deja mancat... pasta con ragu, legume cu carne de vita in sange, si panna cotta cu fructe de padure. Dupa un somn de aproximativ o ora am venit la interet point. cum privesc spre stanga, e un coridor luminat cu candelabre din sticla de Murano. In capat, se desfasoara o nunta. Toate pozele le veti putea gasi in albumul Aventura Italiana din gadgetul MY ALBUMS.
Ciao!, tuturor. Traiesc din 17 o mare frustrare,si suparare, dar si o mare bucurie, de ieri seara.
Marea mea frustrare se refera la faptul ca din 17 decembrie nu am fost in stare sa postez un articol in cinstea eroilor care nu trebuie niciodata uitati, incepand cu 17 decembrie, si care, in decembrie 1989, acum 19 ani si-au sacrificat viata pentru noi. Iar noi, din lipsa de respect ne facem ca uitam de ei, pe tot parcursul anului, doar intre 17 si 22 decembrie le aducem recunostinta. Anul acesta am aflat de un site dedicat acestor oameni curajosi, care nu s-au sfiit sa strice "Jos Comunismul", Jos Dictatura familiei Ceausescu"
Cinste, memorie eterna si recunostinta profunda, din partea mea, celor care au fost in strada in decembrie 1989, impotriva regimului comunist,incepand cu Timisoara, si au continuat, facand sase auda la Bucuresti si peste hotare! Macar din recunostinta pentru acesti oameni, sa incercam sa indreptam lucrurile, acum, in ceasul al 13 -lea si sa facem ceva bun pentru noi toti, romanii de pe aceste meleaguri, pana nu ne infuriem toti si parasim tara.
Ziceam de o frustrare, dar si de un motiv de bucurie. Frustarea ati vazut-o, acum sa va spun si bucuria... Ieri, incepand cu orele 16.00, ora Ro., am pus pentru prima oara piciorul intr-un avion si am zburat. Nu pot sa va explic peisajul dintre nori, in cuvinte sau ceea ce simti in momentele de despartire de sol sau de aterizare. Stiu doar ca am ajuns cu bine, cu voia lui Dumnezeu. Motivul de buucurie e acela ca ma venit la surioara mea sa petrecem impreuna sarbatorile de iarna. Poze din aceasta frumoasa aventura veti putea vedea, multumita Gabrielei Pop, prietena mea cea draga, care desi sarbatori de iarna fiind, mi-a imprumutat aparatul ei foto. Acestea vor fi postate in gadgetul My Albums, de sub my favourite movies. Va atat curiozitatea cu doua -trei poze facurte in avionul de Tg-Mures - Budapesta.
Si nu in ultimul rand, gandul meu sta alaturi de colegele mele de facultate, Ioana si Sanda, a caror mama am inteles ca a fost operata de urgenta cu cateva zile inainte de a ne porni din Romania.
