La început... O prezentare...
M-am gândit ca la început de drum pe blogger să fac o scurtă prezentare... Şi cum acesta e un blog ce aparţine unui fost student la Istorie, aş vrea să-mi prezint viaţa, succint, pe perioade istorice. Voi compara viaţa mea cu cele mai importante perioade istorice...
Voi începe cu NEOLITICUL, pentru că aceasta e perioada istorică cu cele mai multe progrese pentru omenire... Apoi va urma PERIOADA ANTICĂ - perioada când am început şcoala, şcoala primară-, EPOCA MEDIEVALĂ - şcoala gimnazială-, EPOCA MODERNĂ - Liceul- şi EPOCA CONTEMPORANĂ - toată perioada de după liceu...
Să purcedem, deci...
M-am născut la 1 Aprilie 1981, în Tg Mureş (mulţi vor râde sau cel puţin vor zâmbi, alţii vor spune că e o glumă proastă... Vă asigur, nu e). Familia din care provin are un profund background oşenesco-bănăţeano-ardeleano-secuiesc. Mama provine din Banat, din părinţi oşeni, iar tatăl meu, provine dintr-o familie mixtă, bunica fiind din zona Ciuc. La vârsta de un anişor deja a trebuit să mă confrunt cu moartea... Am făcut meningită din cauza unei doctoriţe proaste... Am avut 41 grade febră şi am stat în comă două săptămâni. Pe când specialişti nu-mi mai dădeau nici o speranţă, să trăiesc, " să apuc ziua de mâine", exact acestea au fost cuvintele doctoriţei care mă trata pe mine, eu am ţinut cu tot dinadinsul să o contrazic... Am deschis ochii, nişte ochi mari, cât cepele... ca în această poză...
Au trecut anii, şi la vârsta de 6 ani am mers în sanatoriu la Băile 1 Mai, lângă Oradea, deoarece, având hemipareză pe dreapta, eram "stângaci forţat". Acolo am dus-o foarte bine timp de trei luni, săptămânal fiind vizitat de o mătuşă de-a mea, iar îngrijiitoarele-mi spuneau că venise mama mea.
PERIOADA ANTICĂ îşi mai lasă încă simţită prezenţa la mine, deoarece încă mai frecventez şcoala. La vârsta de 7 ani, am început şcoala, scoală pe care o mai continuu şi azi, acum fiind masterand. Ţin minte doar, că eram un grup de 42 de elevi în clasa întâi, în jur de 30 dintre acestea terminând împreună ciclul primar şi apoi cel gimnazial. La şcoală, am picat într-un grup de elevi, unii mai năbădăioşi, unii mai cuminţi. 1 Aprilie, s-a-ntâmplat să-l prindem la şcoală o dată sau de două ori. Era un adevărat festin pe colegi, deoarece eram nascuţi 4 elevi pe acea dată. Eu, împreună cu doi fraţi gemeni, o fată, Ioana şi un băiat Bogdan, si un alt coleg, Emiluţ. În această perioadă mi-am spart arcada la şcoală, jucând prinsa sau acasă bărbia de două ori, şi arcadele amândouă în ultima seară de vacanţă de iarnă, în clasa a IV-a parcă.
EPOCA MEDIEVALĂ a venit foarte repede, cu multe năzbâtii, peripeţii... Timpul a trecut rapid, şi am început şi ciclul gimnazial, la şcoală. Acum mi-am perfecţionat arta copiatului la extemporal, reuşind să copiez profesori, foarte temuţi şi de necopiat. Am copiat la fizică, sub nasul profesoarei, am copiat la chimie, pe cea mai temută profesoară. Tot acum au reapărut problemele mele medicale, care de-atunci mă urmăresc. La începutul lui August, 1997, eram la ţară, la Ideciu de Sus, unde jucam fotbal toată ziua, pe căldura cea mai mare, de la orele 14, în loc să joc seara, când se mai răcorea. Am căzut, şi m-am lovit la spate, speriind o grămadă de lume. Am fost internat la o clinică, şi după mai multe investigaţii, EEG-uri, am fost diagnosticat cu Epilepsie. De-atunci sunt tot cu tratament. Până ce am terminat liceul, am fost tratat de dl dr. Micheu Cristian, care prin clasa a XI-a m-a zis că s-ar putea să pot face şcoala de şoferi. Însă n-a fost să fie, crizele mele reapărând în forţă. O altă problemă, cu care m-am confruntat a fost balbismul, adică bâlbâiala. Am avut foarte mari probleme, atât de mari, încât nu puteam fi ascultat oral la şcoală în liceu.
Într-un an de Crăciun, vroiam să merg la unchiu' Nelu la Ideciu de Sus, locul unde-mi petreceam vacanţele, fie ele de vară sau de iarnă, din prima până în ultima zi. Atunci, ningea atât de puternic în 23 decembrie, încât nu se putea vedea la juma' de metru în faţă. Drumu' care trebuia făcut în 30 de minute l-am făcut în 2 ore, iar când am ajuns acolo, am început să bocesc că vreau acasă; bine că n-am venit, pentru că două seri mai târziu, mergând cu prietenii la colindat am făcut o grămadă de bani. O altă păţanie de-a mea e atunci când m-am rătăcit în satul natal al mamei, Uivar. După slujba de Înviere, vărul meu, Ionuţ, a propus să mergem la discoteca din sat , dar el cum fusese deja acolo în timpul slujbei, m-a lăsat afară când am mers cu toţii. Astfel am ajuns eu, străin de acel sat, să hoinăresc la orele 2 noaptea pe uliţe foarte întunecate, pe care câinii păreau ameninţători doar dacă începeau să latre. Am ajuns acasă cu gardienii publici, care m-au luat la un interogatoriu, mai ceva ca la FBI. Faza de la casa bunicului a fost cea mai hazlie, unul din gardieni ciocânind în geam. Unchiul meu, un tip cu simţ al umorului foarte dezvoltat a replicat "mă, nu mai bate în geam că vin la tine şi-ţi sparg ouăle". Această acţiune s-a repetat de două-trei ori, până când unchiul meu, iritat, a ieşit afară, şi spre mirarea sa, m-a văzut pe mine, de la gât în sus şi două chipiuri. Gardianul a întrebat: "Al vostru e fecioru' ăsta?". Unchiu' meu a replicat da. Vărul meu când a ajuns acasă dimineaţa, dar a fost primit cu o ceartă serioasă din partea unchiului meu, pe faza asta.
Anii EPOCII MODERNE, liceul, i-am petrecut la Electromureş, într-o clasă de Filologie, fugind de matematică ca dracu' de tămâie. Aici am fost într-un colectiv frumos, fiind 4 băieţi înconjuraţi de fete, 16 fete. A fost foarte fain... peripeţii, întâmplări, chiuluri, copieri la teze şi extemporale, distracţie. Acum am învăţat ce înseamnă onoarea şi cuvântul dat. Am făcut pariu, cu un coleg, că nu mă voi tunde deloc un an de zile. Eu am câştigat pariul, dar el nu şi-a onorat nici până azi pariul... o alocaţie de 5 lei, pe vremea aceea.
La limba latină am avut o profesoară care ne-a dat temă din prima oră, şi noi nu ne-am făcut-o, nici unul. A urmat Iadul, la ora următoare... toată clasa fiind ascultată la tablă... în 2 ore... s-a lăsat cu note destul de mici. Apoi a încercat să chiulim de la Istorie, ştiind că d-na profesoară Puşcaş, e în şcoală. Când să ieşim pe uşa şcolii, d-na profesoară iese în uşa bibliotecii şi ne întreabă: Unde mergeţi copilaşi?...adik ăştia...
Îmi cer scuze pentru calitatea fotografiei...
A urmat apoi examenul de Bacalaureat... nici nu m-am stressat prea tare. Am avut puţine emoţii pentru că fusesem sărit şi omis de pe listă. Am sunat-o pe fosta dirigintă, şi am întrebat-o ce e de făcut? Ea mi-a răspuns să mă liniştesc, şi să merg dimineaţa cu mama la liceu, să vorbim cu dl director. L-am prins acolo, şi fusese mirat şi el că pe mine mă săriseră. La proba de limbă engleză, fusesem planificat la orele 18.00, iar eu, liniştit la 16.30, m-am apucat de un duş. Nu mă sună colegul să-mi zică... Mă în 5 minute să fii aici, pentru că tu urmezi, s-a devansat ora. Eu eram sub duş, plin de săpunele, şi... colac peste pupăză, se stricase duşu'.
Eu am fost singurul elev din generaţia mea de la liceu, care am dat bacalaureat la limba latină, şi domnul de la comisia de Bacalaureat a spus că la limbile moderne nu e permisă folosirea dicţionarului. Eu atunci am replicat, că limba latină e limbă clasică, şi fără dicţionar n-ai nici o şansă să te descurci la traducerea unui text, mai ales Cicero, Caesar, Sallustius, Titus Livius. Până la urmă am avut noroc, pe foaia de concurs, la ultimul subpunct înainte de prezentarea subiectului, scria... Se permite folosirea dicţionarului latin-român. În acel moment, mi-am zis, am luat bacu'... La Istorie Contemporană în 50 de minute făcusem subiectul pe ciornă şi pe curat şi am şi ieşit. Am avut un subiect foarte frumos... Italia şi Germania în Planul Marshall.
Prezentarea mea VA URMA cu un al doilea articol... Perioada de 8 ani de după liceu... ASAP... promiss
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu