Ciao!, tuturor,
Acum scriu un articol despre vara ce tocmai a trecut, o vară nebună, partea a II-a, prima parte din această serie consumându-se anul trecut, în luna lui august. Şi de această dată, "nebuneala" cea mai mare s-a consumat, tot în luna august. Am trăit o experienţă foarte frumoasă, în Elveţia şi Germania.
Dacă anul trecut, "nebuneala" s-a consumat pe târâmuri mioritice, prin conferinţe AIESEC la Braşov şi Semenic, Sinaia, vizitarea Braşovului de trei ori într-o lună calendaristică, 17 iulie - 17 august, de data aceasta am extins aria de nebunie, la nivel continental, reuşind să vizitez plaiuri la care doar visam să le pot vedea vreodată, cum sunt de pildă cele helvetice sau să vă spun mai concret, Elveţia, începând cu data de 5 august.
Dar să vă spun cum am reuşit să ajung în Elveţia. În fiecare vineri, în centrul oraşului, la capela Apollo, pentru cei din Târgu-Mureş, cunoscători, merg la capelă, unde tinerilor greco-catolici, preotul Dan Fodor le oficiază o slujbă religioasă, după care, rămânem să dezbatem probleme cu care se confruntă tineretul, în general, vorbim despre lucruri teologice. Ideea vizitei în Elveţia a venit din partea unui preot elveţian, preotul Marc, care a venit în vizită la această parohie.
Iniţial, excursia trebuia să aibă loc în iulie, şi mă bucur nespus că s-a amânat, pentru că altfel nu puteam merge, deoarece, m-am înscris la master în iulie, şi am intrat pe locurile bugetate. În fine, dar să nu deraiăm de la subiect. Ideea excursiei mi-a plăcut foarte mult şi când am auzit prima dată, am ridicat mânuţa că vreau să merg, deşi eram cam circumspect în privinţa şanselor de a ajunge totuşi, deoarece ştiam că mama va zice pas. Am fost foarte uimit şi foarte entuziasmat, cuprins de o mare bucurie, când mama mea a zis da, deşi ştia că asta va presupune cheltuială mare. Până la urmă, excursia a costat 250 de Euro, drum şi cazare, mi-am luat 200 de franci şi 65 de euro, deoarece treceam prin Munchen, la mers.
A trecut cu bine licenţa, am luat 7,00 la scris şi 9, 50 la prezentare, m-am înscris lşa master şi m-am şi înmatriculat, alţi bani, altă distracţie - 25 de RON, foaia matricolă, 100 înscrierea, 100 înmatricularea - plus emoţii foarte mari, pe 14 iulie... bunicul meu, în vârstă de 80 de ani, fusese operat de tumoare la creier. Însă cu ajutorul lui Dumnezeu, toate au fost rânduite să mearegă ca unse. Întrun moment dat mai căutam 3 persoane care să umple locurile, ca excursia să coste 250 Euro. Şi au fost gaşite acele persoane de către Codruţ şi Veronica. Mi-am spus că, cu ocazia că voi ajunge în Elveţia, pot să mă despart de grup şi să merg ori la Milano şi apoi la sora mea la Aviano, ori la naşul meu în Germania, la 30 de km de Stuttgart, şi poate la mătuşa din Danemarca. Dar m-am oprit la Stuttgart, şi bine am făcut. Aveam nişte bagaje la întoarcere de 60 de kg.
Duminica dimineaţa la ora 5 am plecat de acasă, spre centrul oraşului. Acolo, după ce am participat la o slujbă religioasă, am pornit spre Elveţia, via Mosonmagyarocar şi via Munchen. Am pornit din Tg-Mureş la ora 7.30 într-un microbuz roşu, Mercedes Benz, al firmei Happy Serv din Luduş,
Dacă anul trecut, "nebuneala" s-a consumat pe târâmuri mioritice, prin conferinţe AIESEC la Braşov şi Semenic, Sinaia, vizitarea Braşovului de trei ori într-o lună calendaristică, 17 iulie - 17 august, de data aceasta am extins aria de nebunie, la nivel continental, reuşind să vizitez plaiuri la care doar visam să le pot vedea vreodată, cum sunt de pildă cele helvetice sau să vă spun mai concret, Elveţia, începând cu data de 5 august.
Dar să vă spun cum am reuşit să ajung în Elveţia. În fiecare vineri, în centrul oraşului, la capela Apollo, pentru cei din Târgu-Mureş, cunoscători, merg la capelă, unde tinerilor greco-catolici, preotul Dan Fodor le oficiază o slujbă religioasă, după care, rămânem să dezbatem probleme cu care se confruntă tineretul, în general, vorbim despre lucruri teologice. Ideea vizitei în Elveţia a venit din partea unui preot elveţian, preotul Marc, care a venit în vizită la această parohie.
Iniţial, excursia trebuia să aibă loc în iulie, şi mă bucur nespus că s-a amânat, pentru că altfel nu puteam merge, deoarece, m-am înscris la master în iulie, şi am intrat pe locurile bugetate. În fine, dar să nu deraiăm de la subiect. Ideea excursiei mi-a plăcut foarte mult şi când am auzit prima dată, am ridicat mânuţa că vreau să merg, deşi eram cam circumspect în privinţa şanselor de a ajunge totuşi, deoarece ştiam că mama va zice pas. Am fost foarte uimit şi foarte entuziasmat, cuprins de o mare bucurie, când mama mea a zis da, deşi ştia că asta va presupune cheltuială mare. Până la urmă, excursia a costat 250 de Euro, drum şi cazare, mi-am luat 200 de franci şi 65 de euro, deoarece treceam prin Munchen, la mers.
A trecut cu bine licenţa, am luat 7,00 la scris şi 9, 50 la prezentare, m-am înscris lşa master şi m-am şi înmatriculat, alţi bani, altă distracţie - 25 de RON, foaia matricolă, 100 înscrierea, 100 înmatricularea - plus emoţii foarte mari, pe 14 iulie... bunicul meu, în vârstă de 80 de ani, fusese operat de tumoare la creier. Însă cu ajutorul lui Dumnezeu, toate au fost rânduite să mearegă ca unse. Întrun moment dat mai căutam 3 persoane care să umple locurile, ca excursia să coste 250 Euro. Şi au fost gaşite acele persoane de către Codruţ şi Veronica. Mi-am spus că, cu ocazia că voi ajunge în Elveţia, pot să mă despart de grup şi să merg ori la Milano şi apoi la sora mea la Aviano, ori la naşul meu în Germania, la 30 de km de Stuttgart, şi poate la mătuşa din Danemarca. Dar m-am oprit la Stuttgart, şi bine am făcut. Aveam nişte bagaje la întoarcere de 60 de kg.
Duminica dimineaţa la ora 5 am plecat de acasă, spre centrul oraşului. Acolo, după ce am participat la o slujbă religioasă, am pornit spre Elveţia, via Mosonmagyarocar şi via Munchen. Am pornit din Tg-Mureş la ora 7.30 într-un microbuz roşu, Mercedes Benz, al firmei Happy Serv din Luduş,
,adică ăsta, cu geamuri fumurii, cu ecran de plasmă, ănăuntru, astfel că am putut viziona filme pe drum. Ne-am uitat la Wanted şi la Ice Age. A fost chiar o fază nostimă, prin Ungaria. Noi ne uitam la film, preotul ne spunea să ne uităm afără, să vedem căprioare, în timp ce în film se petrecea o fază mai încinsă, una dintre acelea, în care oamenii se despoaie, şi aruncă jos textilele. De-atunci când mai vedeam astfel de faze, spuneam noi, căprioare la orizont.
Am ajuns seara la cazare, în Mosonmagyarovar, la un internat, ce putea fi foarte bine locaţie de conferinţă AIESEC. Eu mi-am şi imaginat localul respectiv, plin de membri AIESEC, ceva gen hotelul de la Amara, penrtru cei care au fost la NPS 2007, dar de proporţii mai mici. Aici, după ce am tras un duş fierbinte, am ieşit să vizităm oraşul. În oraş, pe un zid de cetate, ce face parte dintr-o poartă, am găsit o inscripţie latină...
Prima parte a inscripţiei n-am desluşit-o, (deşi am făcut epigrafie latină în facultate), însă pe tabla mai mare, scrie: IVNONI REGINAEM NERVAE CETERISQVE DIIS DEABUSQVE GENII LEG XII GEM... ceva de genu`...
Dimineaţa următoare, la ora 7.00 am pornit spre Munchen, trecând pe lânga Viena. La Munchen, ne-am oprit la shopping... erau reduceri... am intrat la C&A de unde mi-am luat o pălărie... stil comunist, ce mi-a atras o poreclă... Tovareş Greuceanu. (http://picasaweb.google.ro/octavianus1981/35AugustPozeDePeDrum#)
Elveţia e un tărâm foarte mirific... Ceasuri, bricege, păşuni verzi, bănci, ciocolată. Cam asta găseşti în Elveţia... în prima zi, 5 August am mers la Sediul ONU de la Geneva, pentru că eram planificaţi de cu 2 luni înainte, şi trebuia să arătăm că suntem oameni de cuvânt. La Geneva, lângă sediul ONU, la nici un kilometru distanţă de acesta, singura ambasadă care mai avea şi acum sârmă ghimpată pe garduri era cea a Rusiei. Îmi pare rău că n-am făcut o poză, să fiu crezut, dar sincer îmi era frică să fac un astfel de gest. La sediul ONU, totul nemaipomenit de fain... am păţit-o... mi s-au terminat acumulatorii şi n-am avut la mine baterii de schimb... asta m-a enervat la culme... (http://picasaweb.google.ro/octavianus1981/5AugustGeneva#).
Lacul Leman m-a impresionat prin mărimea sa... închipuiţi-vă un lac atât de întins care să te acompanieze pe drum pe lungimea a mai multor zeci de km, de la Lausanne până la Geneva, şi totodată e graniţa dintre Elveţia şi Franţa.
6 August a fost ziua când ma vizitat oraşul Fribourg şi lacul Negru sau SchwarzSee, aşa cum e cunoscut în zonă. În oraşul Fribourg se află Catedrala Sf. Nicolae, una dintre cele 4 care deţin moaşte ale Sf. ce împarte daruri de 6 decembrie, alături de centrul administrativ al parohiei 1 Greco-Catolice, capela din Panov. În piaţeta din faţa Catedralei Sf. Nicolae, la sărbătorirea hramului bisericii, în mult aşteptata zi, de către copii, de 6 decembrie, primarul oraşului, îmbrăcat în Moş Niculae, aruncă bomboane, dulciuri, populaţiei adunate acolo. După ce am vizitat catedrala, oraşul, şi am făcut o şedinţă de shopping, am mers la lacul Negru, a.k.a. SchwarzSee. Acolo am mers cu telescaunu' până la 1500 m... (http://picasaweb.google.ro/octavianus1981/6AugustFribourgScwarzSee#) . Înainte de aceste plimbări am vizitat Seminarul Diocezan din localitate, o locaţie unde poţi găsi nişte superbe locuri de meditaţie. Tot atunci am vrut să vizităm o fabrică de ciocolată, dar ni s-a refuzat accesul, pe motivul că "Ce vreţi să vedeţi aici, cum amestecăm laptele?".
Următoarea zi, 7 August, am mers la Lausanne, aici vizitând biserica înfrăţită cu Parohia nr. 4 Greco-Catolică, Cathedrale de Lausanne, şi Muzeul Olimpic... http://picasaweb.google.ro/octavianus1981/7AugustLausanne# . Am ajuns cu 24 de ore înainte de începerea Jocurilor Olimpice de la Beijing... De-acolo, mi-am luat două string-uri cu Olympic Museum Collection.
Ultima zi, am vizitat Berna... Un oraş superb, cu o catedrală în stil gotic nemaipomenit de frumoasă... De fapt, nu există un oraş elveţian, în care am fost, în vara asta, să nu aibă o catedrală în stil gotic, care să-ţi taie răsuflarea. Când am ajuns în faţa Curio Confederatio Helvetica, era o piaţă mare, în dreapta clădirii Parlamentului Elveţian se află Banca Naţională a Elveţiei, care în subteran depozitează două treimi din bogăţia planetei în lingouri de aur. Vă daţi seama, ce locuri?... Apoi în spatele catedralei din Berna e un parc, pe malul râului Baar, (http://picasaweb.google.ro/octavianus1981/8AugustBerna ).
Fiecare seară în Elveţia jucam mimă, ne uitam după asterioizi, care erau în perioada ploilor cu stele căzătoare. Am rămas la prietenul meu Raul pentru câteva ore, până când verişoara mea, Silveline, împreună cu fratele ei şi prietenul surorii ei, Torsten au ajuns la Fribourg cu scopul de a mă duce în Germania. După 3 ore de călătorie cu maşina, am ajuns la Rheiheneck, la 30 de km de Stuttgart. Aici, într-o superbă zi de august, duminică, era, am vizitat Muzeul Mercedes. Fraţilor de ajungeţi în zonă, nu rataţi vizitarea muzeului... pozele ce le-am făcut eu, sunt aici... (http://picasaweb.google.ro/octavianus1981/StuttgartMuzeulMercedesBenz# ).
În Germania, în trei săptămâni, am frecat menta 3 săptămâni, a trebuit să mă obişnuiesc să arunc în coşuri diferite, gunoiul... plastic la plastic, hârtie la hârtie, gunoi menajer la gunoi menajer. Mi-a luat două săptămâni să mă obişnuiesc, iar când am ajuns acasă aruncarea la comun a coşului de gunoi mi s-a părut ceva foarte naşpa.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu