24 oct. 2008

Din Înţelepciunea unor oameni "MARI"

Făcând ordine prin camera mea, 4x2 m patrati, maxim, am descoperit un caieţel roşu, într-un colţ. Poate vă întrebaţi ce importanţă are acest caiet. Nu e caiet comunist. E plin de înţelepciune, are citate de La Rochefoucault, Sun Tzu, Che Guevara, Vasile Conta, Diderot. Atea sunt doar câteva nume "MARI" aflate în caietul meu... De azi, promit să vă fac o selecţie a celor mai frumoase şi mai citate... Daţi-mi voie să încep cu 2 citate din înţelepciunea familială, care pe mine mă fac să-mi schimb atitudinea... Sper să aibă efect şi la voi:

1. Ochii te sparie, mâinile te bucură.
2. Dacă-i musai nici nu-i greu.

Acum să,trecem la numele "MARI" şi "GRELE":

1. "Frumuseţea e un lucru fragil" - Ovidius, "Ars Amandi".
2. "Rana de cuţit se vindecă lesne, dar cea de inimă, niciodată" - Proverb românesc.
3. "Tu nu vei fi mai fericit decât sunt mulţi, dacă nu vei fi mai bun ca ei" - Gh. Asachi
4. "Cu cât ştii mai mult, cu atât te îndoieşti mai mult" - Papa Pius II
5. "Voieşti să cunoşti lucrurile? Priveşte-le de aproape.
Vrei să-ţi placă? Priveşte-le de departe." - I. L. Caragiale
6. "Să fii mândru că stai sus numai atunci când nu îţi e ruşine să-ţi aduci aminte cine te-a adus acolo" - N. Iorga
7. "Fii bun, fereşte-te însă să nu creadă lumea că poţi doar bun" - N. Iorga
8. "GENERAŢIA UNUI VIITOR FRUMOS PENTRU ORIŞICARE NAŢIUNE ESTE BUNA EDUCAŢIUNE A JUNIMII SALE" - I. Vulcan
9. "Nu ceea ce ce cugeţi este adevărata ta profesie, ci acele ce plineşti" - Gh. Asachi
10."Numai dând din sufletul nostru, trăim mai deplin, şi cu cât dăm mai mult, trăim mai deplin" - V. Pârvan
11."Numai lucrul muncit are valoare adevărată şi trainică" - I. Slavici
12."NUMAI ACELA E DEMN DE LIBERTATE CARE ŞTIE SĂ LUPTE PENTRU EA." - V. Mălinescu
13."Niciodată mintea nu conduce; ea arată numai alternativele. Direcţiunea finală o hotărăşte inima." - Titu Maiorescu
14."E bine să te-mpaci cu duşmanul pe care nu-l poţi învinge şi să să fugi de prijmedia pe care n-o poţi înfrunta" - I. Slavici
15."A ÎNVĂŢA NU E RUŞINE, DAR SĂ NU ŞTI E RUŞINE, MAI ALES A NU ŞTI CE TREBUIE ŞTIUT ŞI E ŞI MAI RUŞINE A VORBI DE CEEA CE NU ŞTII" - Alex. Papiu Ilarian
16."Se zice că timpul trece. Timpul nu trece niciodată. Noi trecem prin timp." - G. Ibrăileanu
17. "Cea dintâi condiţie a izbânzii e ste a cunoaşte prea bine punctul de lka care trebuie să pornească şi câmpul pe care să alerge" - I. Ghica
18."GENIUL CA SĂ FIE COMPLET TREBUIE SĂ AIBĂ SUFLET DE BĂRBAT, INIMĂ DE FEMEIE." - V. Alecsandri
19."O carte bună înlocuieşte o prietenie, o prietenie nu poate înlocui o carte bună" - V. Conta
20."PRIN CUNOAŞTERE NOI VOM CÂŞTIGA ÎNŢELEPCIUNE, ŞI PRIN ÎNŢELEPCIUNE, FERICIREA" - Samuil Micu - Klein.

Aici se termină prima porţie de "înţelepciune". Va Urma.


23 oct. 2008

Tot azi s-a intamplat...

Births

Holidays and observances

sursa: http://en.wikipedia.org/wiki/October_23

Ştiaţi ce s-a-ntâmplat pe 23 Octombrie de-a lungul Istoriei?

4004 BC
According to 17th century divine James Ussher, Archbishop of Armagh, and Dr. John Lightfoot of Cambridge, the world was created on this day, a Sunday, at 9 a.m.
1641
Rebellion in Ireland. Catholics, under Phelim O’Neil, rise against the Protestants and massacred men, women and children to the number of 40,000 (some say 100,000).
1694
American colonial forces led by Sir William Phips, fail in their attempt to seize Quebec.
1707
The first Parliament of Great Britain meets.
1783
Virginia emancipates slaves who fought for independence during the Revolutionary War.
1861
President Abraham Lincoln suspends the writ of habeas corpus in Washington, D.C. for all military-related cases.
1918
President Wilson feels satisfied that the Germans are accepting his armistice terms and agrees to transmit their request for an armistice to the Allies. The Germans have agreed to suspend submarine warfare, cease inhumane practices such as the use of poison gas, and withdraw troops back into Germany.
1929
The first transcontinental air service begins from New York to Los Angeles.
1942
The Western Task Force, destined for North Africa, departs from Hampton Roads, Virginia.
1952
The Nobel Prize for Medicine is awarded to Ukranian-born microbiologist Selmart A. Waksman for his discovery of an effective treatment of tuberculosis.
1954
In Paris, an agreement is signed providing for West German sovereignty and permitting West Germany to rearm and enter NATO and the Western European Union.
1973
A U.N. sanctioned cease-fire officially ends the Yom Kippur war between Israel and Syria.
1983
A truck filled with explosives, driven by a Moslem terrorist, crashes into the U.S. Marine barracks in Beirut, Lebanon. The bomb kills 237 Marines and injures 80. Almost simultaneously, a similar incident occurs at French military headquarters, where 58 die and 15 are injured.

Born on October 23

1750
Nicolas Appert, the inventor of canning.
1805
John Bartlett, lexicographer best known for Bartlett’s Quotations.
1844
Sarah Bernhardt, French actress.
1869
John Heisman, American college football coach for whom the Heisman Trophy is named.
1925
Johnny Carson, American television personality who hosted the Tonight Show.
1940
Pele, legendary Brazilian soccer player who scored 1,281 goals in 22 years
1942
Michael Crichton, writer (Jurassic Park, The Andromeda Strain).

sursa: http://www.historynet.com/today_in_history

16 oct. 2008

Nostalgie, emoţii autumnale, sau ce naiba mi se întâmplă...



Nu ştiu ce se întâmplă cu mine de la o vreme... Simt nevoia să am am lângă mine o fată (frumoasă, inteligentă, înţelegătoare, cu o atitudine pozitivă, cu mult simţ al umorului), care să mă încurajeze în tot şi toate, să fie alături de mine. Cred că e şi din cauza anotimpului autumnal, care îşi face tot mai simţiţă prezenţa. În acest anotimp am trăit cele mai frumoase amintiri şi emoţii... poate de-aia mă apucă aşa nostalgia... anul trecut, la recreutarea de toamnă din AIESEC Tg-Mureş, mi-a căzut cu tronc o fată... n-am acţionat prompt şi în modul cum trebuia s-o fac şi am aflat când totul era prea târziu, (că ea simţea acelaşi lucru pentru mine, cum simţeam şi io pentru ea), după o lungă conversaţie pe Yahoo! Messenger. Apoi, a urmat minunata conferinţă AIESEC de la Sovata, RTS, unde amcunoscut-o pe Adriana.

A fost foarte frumos, şi am trăit 24 de ore foarte minunate, pasionale. Era ziua ei, 17 noiembrie, zi pe care n-o voi uita niciodată. Am invitat-o la o plimbare pe lac, Lacul Ursu, am început să ne sărutăm, şi am terminat prin a-i cânta... Jose Feliciano - Che sara, sara. Păcat că a durat prea puţin...

Apoi în preajma Paştelui, am încercat să mă apropii mai mult de o fată care simţeam că este, nu ştiu, ceva care se potriveşte ca o mănuşă descrierii de mai sus... glumeaţă, frumoasă, inteligentă, cu o puternică atitudine pozitivă... e Ioana, ex-şefa de grupă de la Facultă, dar ea m-a respins. N-a fost să fie!

Tot vorbind pe Mess, am realizat că unei prietene, fostă studentă la Cluj-Napoca, îi căzusem cu tronc, (ea a recunoscut foarte greu fiind foarte timidă)... Dar am dat-o-n bară, în privinţa ei, pentru că la celebrul Concert de Muzică de Film, am cunoscut o fată, foarte atrăgătoare, frumoasă, cu nişte ochi albaştri ce m-au hipotizat, de culoarea cerului senin de august, cu un apetit deschis pentru cultură (îi plac muzica clasică, teatrul)... Ea e Camelia. A venit la mine în prima zi de Paşti, când a şi început "relaţia" noastră, cu un sărut în mijlocul bucătăriei mele. Ce mă înnebunea la Cami, era faptul că folosea o cremă de bebeluşi, care combinată cu o cremă de corp, mă făcea să mă simt ca în al nouălea cer, când stăteam îmbrăţişaţi. A fost o săptămână minunată, până pe 2 mai, când m-a anunţat e mess că ar vrea să fim doar amici.

A trecut timpul, am călătorit prin Europa, şi pe 14 septembrie, duminica, am cunoscut-o pe Ioana, o fată la fel de frumoasă, atrăgătoare, culmea cu ochi albaştrii la fel cu ai ai Cameliei. Îmi place de ea, deoarece pare o fată foarte stilată, cu multă eleganţă, inteligentă... dar n-a fost să fie.. am dorit să ne întâlnim într-o zi, şi ne-am văzut, pe 11 octombrie. Am încercat să-i spun că mie mi s-au aprins călcâiele şi urechile după ea, dar are prieten. Se pare că nici de data asta n-a fost să fie...

Se pare că fetele pe care le găsesc compatibie sau se potrivesc profilului sunt deja "ocupate". Pornim dein nou la vânătoare, nu-i bai!

15 oct. 2008

În România asta nu există DREPTATE!

Probabil, vă amintiţi de cazul medicului Adi Cocoană, cel care a condus un Ferrari în Timişoara şi a reuşit să ucidă un om, simplu trecător pe trotuar? Ei, bine...

"Medicul suspectat de uciderea unui tanar de 29 de ani, pe care l-ar fi calcat cu un Ferrari scapat de sub control, poate fi eliberat pe cautiune! 5000 de lei este suma care il poate scoate pe Adi Cocoana de dupa gratii.

Singura lor speranta este, acum, ca procurorii sa faca recurs la hotararea magistratilor. Acestia din urma nici macar nu si-au motivat verdictul.

Procurorii mai au la dispozitie doua zile sa faca recurs la Tribunalul Timis. Este singura modalitate prin care Adi Cocoana poate ramane, in continuare, in arest, pana cand se va lua o hotarare irevocabila.

In caz contrar, medicul poate fi eliberat."... aunţă Ştirile Pro TV.


Oameni buni, doctorii când termină Facultatea de Medicină, depun un jurământ, prin care jură:

"Jur! Pe Apolo medicul pe Asclepios, pe Higia si Panaceea, pe toti zeii si zeitele, luandu-i ca martori, ca voi indeplini, pe cat ma vor ajuta puterile si priceperea, juramantul si legamantul care urmeaza.

Jur! Pe învăţătorul meu într-ale medicinii îl voi socoti deopotrivă cu cei care m-au adus pe lume, voi împărţi cu el averea mea şi, la nevoie, îi voi îndestula trebuinţele, pe copiii săi îi voi privi ca pe nişte fraţi şi, dacă vor dori să devină medici, îi voi învăţa fără plată şi fără să le cer vreun legământ.

Jur! Preceptele, lecţiile orale şi tot restul învăţăturii le voi împărtăşi fiilor mei, fiilor învăţătorului meu şi ucenicilor uniţi printr-o făgăduială şi printr-un jurământ, potrivit legii medicale, dar nimănui altcuiva.

Jur! Voi indura îngrijirea bolnavilor spre folosul lor, pe cât mă vor ajuta puterile şi mintea, şi mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate. Nu voi încredinţa nimănui otrăvuri, dacă-mi va cere, şi nici nu voi îndemna la aşa ceva; tot astfel nu voi încredinţa nici unei femei leacuri care să o ajute să lepede,

Jur! Îmi voi petrece viaţa şi îmi voi îndeplini meşteşugul în nevinovăţie şi curăţenie. Nu voi practica operaţia scoaterii pietrelor din băşica udului, lăsând-o în seama celor ce se ocupă cu acestea.

Jur! În orice casă aş intra, voi intra spre folosul bolnavilor, păzindu-mă de orice faptă rea şi stricătoare comisă cu buna ştiinţă, mai ales de ademenirea femeilor şi a tinerilor, liberi sau sclavi.

Jur! Orice aş vedea şi aş auzi în timp ce-mi fac meseria sau chiar în afara de aceasta, nu voi vorbi despre ceea ce nu-i nici o nevoie să fie destăinuit, socotind că, în asemenea imprejurări, păstrarea tainei este o datorie.

Jur! Dacă voi respecta acest legământ fără să-l calc, fie să mă bucur pe deplin de viaţă şi de meseria mea, pururi cinstit de ceilalţi; iar dacă îl voi nesocoti şi voi fi un sperjur merit să am o soartă dimpotrivă!

JUR, JUR, JUR!"...

să preţuiască viaţă şi să o apere cu toată puterea şi cunoştinţele pentru a apăra viaţa. Ce înseamnă oare " Îmi voi petrece viaţa şi îmi voi îndeplini meşteşugul în nevinovăţie şi curăţenie" sau "mă voi feri să le fac orice rău şi orice nedreptate"pentru Adi Cocoană? Eu sunt de părere că acest tânăr, oricât de potent financiar şi influent ar fi, n-ar trebui eliberat pe cauţiune, şi că ar trebui să stea bine la "mititica" şi să reflecteze asupra ceea ce a reuşit să facă.

De ce? Să mai omoare şi alţi oameni nevinovaţi? Mai bine stă acolo...

Se pare că medicul Adrian Cocoană e un sperjur... şi-şi merită soarta...PÂRNAIA... cel puţin 10-15 ani. El ştia că se află la volanul unui bolid, maşină de cursă, nu de oraş, ci de circuit, iar dacă o conduce în oraş, să o facă cu multă prudenţă.

10 oct. 2008

IO MI-S FURIOS!!!

Dragi prieteni mi-s foarte nervos şi furios pe societatea asta română, în care trăiesc, încât îmi vine să ies la geam şi să-mi urlu furia. Poate vă-ntrebaţi de ce? Ei bine, a început campania de calficare la WC, adică World Cup 2010, în Africa de Sud, şi ziarele şi presa de sport parcă au înnebunit. Nu îi de ajuns că la ştirile sportive nu mai vezi nimic altceva, alt sport decât fotbal, dacă alea se pot numi ştiri de sport: că respectivul a venit cu nu ştiu ce maşină la reuniunea lotului, că nu ştiu ce fotbalist s-a însurat... Asta nu mă priveşte... Şi asta nu e de ajuns.

Pe lângă intoxicarea de la TV, mai e şi cea din presa de specialitate. Nu mai poţi lua un ziar de sport, că 15 pagini e fotbal şi o pagină toate celelalte. În plus, fotbaliştii români oricât s-ar chinui să joace, performanţa liposeşte. Am fost înfrânţi, ACASĂ, de LITUANIA cu 0-3, când se preconiza o victorie facilă a tricolorilor! VAI şi AMAR! Facem tot timpul căcatul praf... facem mare tămbălău, promovăm cu surle şi trâmbiţe un meci, şi pierdem ca de obicei, după un meci fff slab, ca fânu... subţire, fără ocazii pentru noi.

Dragi ziarişti şi comentatori de sport, pe lângă fotbal există şi alte sporturi: handbal, baschet, volei, polo, înot, atletism, popice, ciclism, motosport, F1, golf, gimnastică aerobică şi artistică, dans sportiv, arte marţiale, tennis, box, scrimă, caiac, haltere şi altele...

Se pune prea mare accent pe fotbal, iar celelalte ramuri sportive sunt lase să decadă. Doar când e un Campionat Mondial de Handbal sau de gimnastică, sau JO ne aducem aminte că sunt şi celelalte sporturi. Totuşi, părerea mea e că toate ramurile sportive ar trebui tratate la fel, egal. Un fapt ce mă enerveză cel mai tare e numirea la noi, a fotbalului, "SPORT REGE".

Dragi ziarişti din lumea sportului, a câştigat România din 87 încoace un trofeu internaţional la fotbal, de la performanţa Stelei. NU. A câştigat România Campionate mondiale la Fotbal? NU. Campionate Europene? NU! Cupe Europene, cu excepţia la cea amintită mai sus şi a finalei din 1989 cu AC Milan, când Steaua a fost zdrobită cu 4-0? NU!

Se pare că uitaţi câte medalii a adus Gimnastica Artistică, sub cei mai buni antrenori pe care i-a avut România vreodată: Dl. Octavian Belu şi d-na Mariana Bitang. Când erau perioade grele, gen schimbare de generaţii nimeni nu se încumeta să încerce preluarea echipei, dar aţi ştiut, voi, presa, să puneţi presiune pe aceşti bravi antrenori şi să-i faceţi să demisioneze.

Un alt antrenor pe care-l admir, e cel de la Polo, dl Hagiu... care, deşi nu are bazine în care să-şi antreneze elevii, a reuşit frumoasa performanţă de a aduce echipa României în faţa calificării la JO. Erau foarte aproape. Îmi pare sincer foarte rău pentru acei băieţi, care au crezut în forţele proprii şi au reuşit o performanţă importantă, zic eu.

Dar să nu mai vorbim despre eşecul sportivilor de la abia terminatele JO de la Beijing. Asta se întâmplă când te concentrezi doar pe o ramură sportivă, care nici n-a avut rerezentanţi din partea României la JO, şi le uiţi pe toate celelalte... nu există săli de antrenamente pentru sporturile de echipă, nu există bazine performante, pentru înot, polo, sărituri. Noi, românii am rămas obsedaţi de un sport: FOTBAL!; FOTBAL!; FOTBAL!...

Câştigarea medaliei de aur la maraton a fost o surpriză pentru mine... ştiam că avem sportivi valoroşi la această probă, dar nu mă aşteptam, sincer. Gimnastica ştiam că nu va mai avea prestanţa asemănătoare ca cea de la Barcelona, Atlanta, Sidney, când am dominat categoric acest sport, şi toate echipele tremurau când auzeau România sau le vedeau pe fete.

Un alt sport de la care mă aşteptam la medalie era Handbalul feminin la aceste jocuri olimpice. Nu ştiu ce caută acel american ca observator sau federal în federaţia internaţională, când SUA nu are nici echipă, nici la feminin nici la masculin. Ăştia-s varză la handbal. Ceea ce cred eu e că rolul lui acolo e unul strategic... filorus.

De asemenea, echipa de caiac 8+1 era temută sau sportivii de la caiac simplu iar... dar nu au mai reuşit să ţină piept

Cred că eşecul acesta are şi un substrat psihologic, pentru că după o vreme începi să te deprimi, văzând că pe tine, orice altă federaţie de sport cu excepţia celei de fotbal să zicem nu te spriijină nimeni, nu te finanţează nimeni cum ar trebui, nu investeşte nimeni serios în tine, începi să te gândeşti cum să depui armele.

Aşadar, ce-ar fi să mai investim resursă umană, în infrastructură şi în sporturile celelalte, dar totdată în schimbarea mentalităţii şi anume, în insuflarea mentalităţii pozitive şi a atitudinii de învingător şi veţi vedea că vom avea mai multe medalii.

9 oct. 2008

Nervos din calea afar`...

Ciao!, fraţilor...

am nevoi de ajutor. Nu ştiu ce am lucrat astă-seară, dar am lucrat, sunt sigur. Am reuşit să-mi blochez contul de www.yahoo.com, cel pe care folosesc messenger-ul. Mi s-a spus că e temporar blocat din motive de securitate. Am o întrebare către cei care aţi păţit aşa ceva, dacă există oarecare, îmi voi recăpăta tot contul înapoi, ca înainte, cu toate contactele, datele, şi mail-urile din el, după 24 de ore de blocare?
Ăsta e motivul pentru care sunt aşa de nervos. Trebuia să vorbesc pe mess cu cineva, probleme fff importante, şi eu nu pot intra.
Mi-a venit o idee: oare pot intra de ep meebo pe contu' de Y!Mess? Vedem acuşica... NU POT INTRA!... UUUUUHHHHH ! Mama lui de cont de yahoo! Tocmai acum a trebuit să se blocheze... VEDEM NOI MÂINE CUM SE PREZINTĂ CONTUL MEU... să SPER(M)ĂM că la fel ca ODINIOARĂ!
Vă salut prietenos,
TAVY

7 oct. 2008

LA MULTI ANI!, bunicului meu....



Azi se implinesc 81 de ani de când un om minunat s-a nascut, în Ţara Oaşului. Acest om, ajuns la o vârstă atât de înaintatată e bunicul meu sau cum îmi place mie să-i zic, "tatăl meu bătrân"(pentru cine nu ştie "tată bătrân" e formula pt bunic în Ţara Oaşului). Trecut prin viaţă în adevăratul sens al cuvântului, orfan la 7 ani de ambii părinţi, slugă la ciobani şi bătut crunt cu cioca oierului pentru fiecare oaie lipsă, a înfrutat moartea, când o haită de 7 lupi a trecut pe lângă el, ultimul trecând pe lângă el, deşi îl văzuse, ascuns unde era, tată a 18 copii, 12 din prima căsnicie şi 6 din a doua... Ce mai vreţi? Vreţi mai multe... poate pe parcursul articolului.


Acum anii au trecut peste el, şi parcă îmi amintesc cu mult drag, că anul trecut, când el a împlinit frumoasa vârstă, rotundă de 80 de ani, ne-am adunat aproape toată familia să celebrăm acest lucru. Din cei 12 fraţi, au lipsit motivat 3, iar din ceilalţi 6 doar una, n-a putut răspunde prezent. În rest am fost toţi. Şi mi-aduc cu plăcere aminte, că am prins o zi faină cu soare, caldă...


Aşadar, cum am zis, tatăl meu bătrân are azi 81 de ani... Îi doresc multă sănătate, pentru că în acest moment acest lucru e cel mai important lucru pentru el. Anul acesta, pe14 iulie, tremuram cu toţii ca vărgile. Buniculmeu atrebuit să fie supus la o operaţie pecreier, deoarece prezenta o tumoare cerebrală, formată din mai multe hematoame. Şi, deşi bâtrân, a rezistat foarte bine operaţiei, revenindu-şi după 2-3 după operaţie. Se vede că e călit în lupta vieţii şi Dumnezeu ni l-a mai lăsat să ne bucurăm cu el.

LA MULŢI ANI! , tată-al meu bătrân.

6 oct. 2008

Din nou, despre minunata noastră clasă politică...:-&

Am urmărit cu mult interes ştirile din ultima vreme, pentru că sunt "chestii" foarte interesante care se întâmplă, criza financiară din USA, salvarea economiei nord-americane de o investiţie de 700.000.000.000 dolari.

Dar să revenim la meleagurile noastre, mioritice, unde se petrec tot felul de chestii ciudate, în prag de campanie electorală: mărirea salariilor corpului didactic cu 50 %, mărirea pensiilor parlamentarilor, (acum la final de mandat, fapt nemeritat de mai nici unul din parlamentarii noştri şi de altfel gest ce putea fi prevăzut), dorinţa unui partid să îndepărteze votul uninominal sau propunerea ca declaraţiile de venit ale parlamentarilor să nu mai fie publice.

Mărirea salariilor profesorilor cu un procent aşa de mare, a adus nemulţumire şi doleanţa şi celorlalte categorii de bugetari să li se mărească salariilor cu un procent identic, fapt ce ar duce România la faliment.

Mărirea pensiilor parlamentarilor, gest ce putea fi previzionat, m-a enervat cel mai tare. Ăştia, că nu le pot spune pe nume, sau parlamentari, care freacă menta 4 ani de zile, nu fac nimic, urmăresc doar îmbogăţirea lor şi propriile lor interese, şi iau "pensii" mari. Un salariat, munceşte din greu 30-40 de ani, şi ia nici 10 % pensia pe care trântorii ăştia au iau pentru 4 ani de dormit, chiul, ghiftuit, pe banii contribuabililor.

Eliminarea votului uninominal de către PRM, arată faptul că se tem că vor pierde ciolanul puterii, le e frică de faptul că, nu vor putea să continue opera de înavuţire, de parvenire. Nu vor vot uninominal, pentru că, cei mai mulţi dintre ei nu au capacitatea de a vorbi în public, de a atrage oameni, nu au putere de convingere.

Ultima, auzită azi la ştiri, propunerea ca declaraţiile de venit ale funcţionarilor publici să nu mai fie publice arată gradul de corupţie al unor oameni, care nu se mai satură de furat. Funcţionarii publici, fie ei cei de la o primărie, funcţie dintr-o instituţie publică sunt cumva angajaţi de patroni la instituţii private? NU. SUNT ACOLO, PLĂTIŢI DIN BANII CE SE ADUNĂ DIN IMPOZITELE PLĂTITE DE PESTE 10.000.000 români. Deci, a-ţi face mai bine să uitaţi această propunere.

5 oct. 2008

"The Bucket List"

Ciao!, tuturor...

Aş vrea să vă fac o recomandare în materie de film. Săptămâna aceasta, care a trecut, am vizionat, cel mai fain şi poate cel mai dramatic film din ultima vreme. "The Bucket List" sau în româneşte "Ultimele Dorinţe".
Fraţilor, care citiţi acest blog, vă recomand din suflet acest, film care combină scenele comice, ilare de-a dreptul cu cele de meditaţie sau dramatism profund, dar şi peisaje nemaipomenite: Taj Mahal, Himalaya, Piramidele.
Acest film prezintă evenimentele ce li se întâmplă la două persoane, un deţinător de spitale, cu o politică strictă: " Două paturi în acelaşi salon, fără excepţie", interpretat de Jack Nicholson iar cealaltă, un mecanic auto, interpretat foarte bine de Morgan Freeman, care au un lucru comun: .sunt bolnavi de cancer şi ai au cel mult un an de trăit. Lista dorinţelor vine din partea lui Morgan, care la un moment dat renunţă la plan, însă cu ajutorul lui Jack Nicholson, fac un plan greu de realizat. Mai multe nu vă mai spun. Vă las pe voi să savuraţi filmul.

Acesta a fost ultimul film ce a rulat la Cinema Tineretului, din păcate. În acest cinematograf, de-a lungul a 50 de ani au rulat multe filme, ca Pianistul, Hotel Rwanda şi altele.

Din păcate, la noi, în România, cinematografele se închid, în loc să fie deschise, altele noi, pe lângă cele existente. Un fapt ce m-a şocat pe mine în Germania, a fost faptul că , într-un mall se găseau nu mai mult de 7 săli de cinema, dispuse pe 3 etaje, într-un orăşel destul de mic, fiecare cinematograf rulând alt film, iar noi închidem cinematografele.

Ce-mi doresc eu, e faptul ca, artele, fie ea teatrală, cinematografică şi toate celelalte, să fie preţuite şi promovate la adevăratele lor valori.