Desi aflat la o varsta respectabila, de 79 de de ani mai exact, o varsta la care multi dintre oameni nu se mai gandesc decat la cum sa-si duca mai usor batranetile, dl. regizor Clint Eastwood continua sa ma uimeasca cu puterea de munca si clarviziunea filmelor foarte bune pe care le produce.
Dupa seria remarcabila de filme: Million Dollar Baby (in care prezinta lumea boxului), Flags of Our Fathers si Letters from Iwo Jima (ambele prezentand batalia pentru insula Iwo Jima dintre SUA si Japonia in cel de-al Doilea Razboi Mondial, din ambele puncte de vedere, cel american si cel japonez), mai apoi Gran Turismo (un film in care un veteran de razboi se vede nevoit sa se apere impotriva unei gasti periculoase de cartier), iata anul trecut, neobositul regizor vine si ne prezinta un episod din viata presedintelui Nelson Mandela, in filmul Invictus, ecranizare a romanului "Playing thr Enemy" a lui John Carlin. Filmul are o distributie de exceptie, Morgan Freeman intruchipand pe presedintele Republicii Sud-Africane, iar Matt Damon pe Francois Pienaar, capitanul echipei de rugby Springboks.
Filmul Invictus prezinta politica reconcilianta a lui Mandela, dupa ce a fost ales presedinte, intr-o tara macinata de apatheid, de o politica de segregatie si ura rasiala. Morgan Freeman, in rolul presedintelui Mandela face un rol remarcabil, reusind sa imbine foarte abil lumea politica cu lumea sportului, si mai precis cu cea a rugby-ului.
Denumirea de Springboks, cu simbolurile si emblema ei, reprezentau in conceptia populatiei de culoare din Africa de Sud, Apartheid-ul cu tot ce a insemnat el. De aceea, suporterii sud-africanii erau divizati in ceea ce priveste preferintele sportive. Suporterii Springboks erau oamenii albi din Africa de Sud, in timp ce africanii de culoare tineau cu adversarul. Desi huiduit la prima prezenta pe stadion, de catre suporterii Springboks, in 1994, la meciul pierdut in fata Angliei, Nelson Mandela prin masurile pe care le ia, atat in domeniul economico-politic cat si cel sportiv, in ceea ce privea in echipa de rugby, al carei destin il urmareste in paralel regizorul Clint Estwood, face din Mandela un presedinte iubit si stimat, astfel ca la Campionatul Mondial de Rugby din 1995 sa fie aclamat de intreg stadionul, de 63.000 de oameni.
Desi filmul dureaza 134 de minute (2h si 14 min), nu reusesti sa simti cum timpul trece si devii tot mai absorbit de actiunea pe care o prezinta, eu unul nedezlipindu-ma de calculator cat timp a durat filmul. Filmul se incheie cu victoria Springboks in fata temutei All Blacks, in care activa in acele vremuri, Jonas Lomu, un jucator de neoprit, in finala Campionatului Mondial de Rugby din 1995. Prin sport, si mai ales prin rugby, Nelson Mandela reuseste sa rupa lanturile Apartheid-ului, sa pacifice si sa uneasca o tara, zbuciumata de ura rasiala.
Nelson Mandela si Francois Pienaar sunt in acest film doi leaderi ce reusesc cu succes sa-si impuna punctul de vedere in domeniul in care activeaza fiecare dintre ei. Mandela isi doreste sa fie presedintele tuturor sud-africanilor, sa uneasca tara si s-o faca sa pregreseze, economic, financiar, sportiv, in timp ce Pienaar exclama la un moment dat, in timpul finale: "Capetele sus, uitati-va in ochii mei! Auziti? Ascultati tara! 7 minute, 7 minute! Aparare, aparare, aparare! Asta e! Asta e destinul nostru!".
Filmul se incheie cu un citat din poemul "Invictus", care da si numele filmului: "Multumesc oricarui Dumnezeu pentru sufletul meu neinvins/ Sunt stapanul soartei mele/ Sunt capitanul sufletului meu".
Invictus e un film captivant, ce te tine cu sufletul la gura si aproape de monitor/ tv, depinde la ce aparatura il privesti. Il recomand tuturor cu mare caldura.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu